România la ONU

România şi Francofonia

I. Aderare


În contextul reînnoirii legăturilor cu ţările democratice, la începutul anilor 1990, şi ţinând cont de francofonia şi francofilia incontestabilă a românilor, precum şi de ataşamentul profund al poporului nostru faţă de idealurile francofone – pacea, democraţia, drepturile omului, diversitatea culturală, solidaritatea în serviciul dezvoltării – România şi-a depus candidatura pe lângă structurile instituţionale francofone.

În 1991, România a fost invitată să participe, cu statut de observator, la al patrulea Sommet al Francofoniei, la Paris-Chaillot. Doi ani mai târziu, în 1993, în cadrul celui de-al cincilea Sommet, în Mauriţius, România a obţinut statutul de membru deplin.

II. Prezenţa României în cadrul Francofoniei 

 

A. Limba franceză în România


Conform « Raportului privind statutul Francofoniei în lume », publicat în 1990 de Ministerul francez al Afacerilor Externe, «un român din patru cunoaşte limba franceză şi ţara numără 27% francofoni».

Astăzi, prezenţa limbii franceze în România este în plină dezvoltare: în afară de cele patru institute şi centre culturale (în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara) şi cele cinci filiale ale Alianţei Franceze (la Braşov, Constanţa, Medgidia, Ploieşti şi Piteşti), există numeroase secţiuni bilingve deschise în învăţământul secundar şi multiple filiere francofone în învăţământul superior. Mulţumită programelor de schimb, aproximativ 5 000 de studenţi români au ocazia, pe parcursul studiilor, să efectueze un sejur universitar în Franţa sau în alte ţări francofone europene. În domeniul formaţiei doctorale, sistemul de diplomă în co-tutelă este, de asemenea, în plină dezvoltare.

B. Structurile Francofoniei în România

Subliniind că logica de extindere nord-sud a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), urmarită încă de la crearea Francofoniei în sine, trebuie completată de o dimensiune orientată spre est, impusă de noua arhitectură internaţională, România s-a pronunţat în favoarea întăririi „polului francofon” în Europa centrală şi de est.

Pe teritoriul României îşi desfăşoară activitatea următoare structuri francofone:


Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei (AIF)

România a fost admisă cu statut de observator în cadrul Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT) – predecesor al AIF –, în 1991, devenind membru deplin în 1993. În martie 2004, AIF a deschis o antenă regională la Bucureşti, pentru statele Europei centrale şi orientale.

Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF)

În decembrie 1994 a fost inaugurat biroul AUF pentru Europa centrală şi orientală. În 2001, Reprezentantul Personal al Preşedintelui României pentru Francofonie a fost ales membru al Consiliului de Administraţie al AUF.  

Link: http://www.auf.org/regions/europe-centrale-orientale/implantations/

Se remarcă, totodată, buna funcţionare a AUF pe lângă instituţiile de învăţământ superior în 19 universităţi româneşti:

· Bucureşti (Universitate Bucureşti;  Facultatea de Politehnică; Academia de Ştiinţe Economice, Universitatea de Construcţii, Universitatea de Ştiinţe Agronome şi de Medicină Veterinară)

· Braşov (Universitatea «Transilvania»)

· Craiova (Universitatea Craiova; Universitatea de Medicină şi de Farmacie)

· Iaşi (Universitatea Tehnică «Gheorghe Asachi», Universitatea « A.I. Cuza »)

· Timişoara (Institutul Politehnic, Universitatea de Medicina şi Farmacie)

· Bacău (Universitatea Bacău)

· Cluj-Napoca  (Universitatea « Babeş-Bolyai », Universitatea de Medicină şi de Farmacie « Iuliu Haţeganu », Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară)

· Constanţa (Universitatea «Ovidius»)

· Galaţi (Universitatea « Dunărea de Jos »)

· Suceava (Universitatea « Ştefan cel Mare »).

Aceste filiere au stabilit legături puternice de cooperare cu Agenţia Universitară a Francofoniei, direct sau prin intermediul Biroului său regional din Bucureşti. Trebuie adăugat, de asemenea, rolul activ preluat de TV5, din 1991, pe întregul teritoriu românesc.

C. Prezenţe majore ale Francofoniei instituţionale în România

· 1998: Bucureştiul a găzduit a 12-a Conferinţa ministerială a Francofoniei (CMF)

· 2000: a 10-a ediţie a cursurilor Fundaţiei «Nicolae Titulescu», dedicată Francofoniei  instituţionale

· 2001: vizita oficială la Bucureşti a Secretarului General al OIF, Dl. Boutros-Ghali

· 2004 : vizita oficială la Bucureşti a Secretarului General al OIF, Dl. Abdou Diouf

· 2005 : vizita oficială la Bucureşti a Administratorului General, Dl. Roger Dehaybe, şi a Consilierului Special al Secretarului General, Dl. Ousmane Paye, în vederea pregătirii Sommet-ului Francofoniei la Bucureşti (2006).

· 2006: Sommet-ul Francofoniei la Bucureşti

D. România francofonă la New York

În februarie 2008, România a fost aleasă ca membru al Biroului Grupului Ambasadorilor Francofoni (GAF) pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite în New York, cu un mandat de doi ani, coordonator al grupului de lucru «Democraţie, Supremaţia legii şi Drepturile Omului». Ceilalţi membri ai Biroului GAF erau:

· Preşedinte: Franţa

· Doi vice-preşedinţi: Canada şi Gabon

· Patru coordonatori ai grupurilor de lucru: Senegal – multilingvism şi promovarea Francofoniei; Comore – operaţiuni de menţinere a păcii, consolidarea păcii şi prevenirea conflictelor, Maroc – cooperare şi dezvoltare; România – democraţie, supremaţia legii şi drepturile omului.

· Secretariatul – asigurat de Reprezentanţa permanentă a OIF la ONU.

În martie 2010, România a fost realeasă în funcţia de membru a Biroului GAF, pentru coordonarea aceluiaşi grup de lucru - democraţie, stat de drept, drepturile omului. Formatul Biroului a fost schimbat, având ca nouă compoziţie :

· Preşedinte: Franţa

· Cinci vice-preşedinţi: Elveţia – purtător de cuvânt; Gabon – relaţia cu Consiliul de Securitate; Camerun – relaţia cu Adunarea Generală, Canada – relaţia cu Comisia de consolidare a păcii, Laos – relaţia cu fondurile şi programele ONU.

· Patru coordonatori ai grupurilor de lucru: Senegal, Comore, Maroc, România – mandate reînnoite.

· Secretariatul – asigurat de Reprezentanţa permanentă a OIF la ONU.

Scopul Grupului Ambasadorilor Francofoni este crearea şi animarea unei platforme de informare şi de contact între misiunile diplomatice francofone, OIF, ONU şi grupurile regionale şi lingvistice din cadrul ONU. Biroul GAF asigură coordonarea, coerenţa şi continuitatea activităţilor Grupului.

România, coordonator al grupului « Democraţie, Supremaţia legii şi Drepturile Omului» asigură promovarea, la nivelul ONU, a expertizei Francofoniei, atât în concepţia, cât şi în punerea în aplicare a proiectelor şi programelor legate de aceste trei teme; asigură, de asemenea, interfaţa între ONU şi Francofonie în ce priveşte chestiunile relevante democraţiei, supremaţiei legii şi drepturilor omului.