Actualitatea misiunii

Intervenția Reprezentantului Permanent al României la ONU în dialogul la nivel înalt a Adunării Generale ONU pe tema « Construcția păcii: Sinergii între Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și pacea durabilă »

La 24 ianuarie 2017, Președintele Adunării Generale a ONU, Peter Thomson, a organizat o dezbatere la nivel înalt pe tema  “Construcția păcii: Sinergii între Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și pacea durabilă”. La eveniment au fost prezenți Secretarul General al ONU, António Guterres, Președintele ECOSOC, Frederick Musiiwa Makamure Shava, miniștri și miniștri adjuncți de Externe din Suedia (în calitate de Președinte în exercițiu al Consiliului de Securitate), Slovacia, Sierra Leone, Estonia, Columbia, Belarus, Kazakhstan, Franța, Norvegia, Elveția și India, ambasadori și reprezentanți ai mediului academic și societății civile.

În intervenția sa, Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a arătat că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă constituie cadrul universal pentru eradicarea sărăciei, asigurarea egalității de gen, respectarea drepturilor omului și realizarea unui echilibru echitabil între dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile.   

Citându-l pe Secretarul General al ONU din perioada 1953 – 1961, Dag Hammarskjold, care spunea că : “ONU nu a fost creată pentru a duce omenirea în Rai, ci pentru a salva umanitatea din Iad”, diplomatul român a apreciat că : “În cei 71 de ani de existență, ONU a salvat milioane de vieți din războaie, sărăcie, boli și foamete”.

Plecând de la afirmația Secretarului General António Guterres, că actuala ordine internațională, stabilită pentru a preveni conflictele și a menține pacea pe glob, este în prezent grav amenințată, ambasadorul României a subliniat că: « Este necesar să reinstaurăm încrederea în ordinea globală și să arătăm milioanelor de oameni care trăiesc în zone de conflict, în nevoi cronice și într-o teamă permanentă, solidaritatea pe care aceștia o merită și o așteaptă de la noi. În mai puțin de zece ani, numărul războaielor civile pe glob s-a triplat, iar 1,5 milioane de oameni trăiesc în zone de conflict. În multe cazuri, absența instituțiilor solide sau a guvernării transparente, corupția și managementul defectuos al banilor publici – care costă economia mondială 2,6 trilioane de dolari – au făcut ca statele să devină vulnerabile în fața terorismului și a extremismului violent. Prevenirea conflictelor este mult mai puțin costisitoare atât în plan financiar, cât și ca resurse umane angajate, și generează mai puțină diviziune în sânul comunității internaționale, decât adoptarea unor măsuri post-conflict. Astăzi mai mult ca oricând, prevenirea conflictelor este intrinsec legată de pacea durabilă, iar pacea durabilă depinde, mai mult ca oricând, de dezvoltarea durabilă. »

A arătat că România susține abordarea noului Secretar General al ONU privind natura interconectată a crizelor contemporane, care face necesară corelarea eforturilor comunității internaționale în materie de pace și securitate, dezvoltare durabilă și drepturile omului, nu doar în discursuri, ci și în practică.

Plecând de la realitatea că ONU este singura organizație internațională globală și locul unde pot fi generate sinergiile necesare păcii și dezvoltării, Reprezentantul Permanent al României a apreciat că pacea și dezvoltarea durabilă nu pot fi realizate fără buna guvernare, oportunități pentru tineri, implicarea plenară a femeilor și a societății civile, și abordarea cauzelor profunde care generează conflicte: « Agenda 2030 afirmă că pacea și dezvoltarea sunt reciproc dependente, iar România consideră că, odată cu adoptarea obiectivelor de dezvoltare durabilă,  ONU are la dispoziție un areal larg de instrumente pentru prevenirea conflictelor și asigurarea păcii durabile, în special prin folosirea Obiectivului de dezvoltare durabilă numărul 16 – Pace, justiție și instituții puternice ».

Evocând cooperarea dintre România și țări de pe alte continente, a amintit că, de-a lungul anilor, zeci de mii de studenți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia au studiat la universități românești, iar specialiștii români au lucrat țările respective pentru realizarea unor proiecte de infrastructură industrială, energetică si de transport. Totodată, România a investit semnificativ în diplomația preventivă, prevenirea conflictelor, construcția păcii și mediere: « După ce a devenit donator de asistență oficială pentru dezvoltare în 2007, România a alocat resurse pentru construcția instituțională, asistență electorală, ordine publică, anti-corupție, tineret și educație într-o serie de țări care au nevoie de astfel de sprijin. În ultimii zece ani, MAE român a organizat cursuri de pregătire pentru diplomați din Afganistan, Egipt, Tunisia, Irak și Palestina, și a cofinanțat proiecte menite să faciliteze procesele de tranziție în Afganistan, țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Alte țări care au beneficiat de asistența furnizată de România sunt Nigeria, Angola, Mali, Mauritius, Camerun și Nepal. Autoritățile române au alocat bani pentru ajutarea refugiaților sirieni din Turcia, Iordania și Irak. România participă cu trupe și polițiști în zece misiuni ONU de menținere a păcii, ocupând pimul loc în rândul contributorilor UE cu forțe de poliție, locul 12 în Europa ca și contribuție cu forțe MApN, și este singura țară din lume care furnizează echipe de protecție apropiată (SPP) în misiunile sub drapel ONU », a încheiat ambasadorul Ion Jinga.